26-NOIEMBRIE-2015 Photo-walk – Fotografie sportiva : Aikido

Aikido este o artă marțială japoneză tradițională, care promovează nonviolența.
Practicarea Aikido urmăreşte aspecte fizice, psihice, etice şi spirituale. Aikido se practică pentru sănătate, educație, autoapărare, dezvoltare personală. Aikido este un mijloc de educaţie fizică şi morală.

La antrenamente se dezvoltă calităţile motrice (forţa, rezistenţa, viteza, elasticitatea, coordonarea, echilibrul), se studiază atacurile executate prin prindere sau lovire, fără arme sau cu arme, de către unul sau mai mulţi agresori.Foarte importante sunt rostogolirile şi căderile, deoarece procedeele specifice Aikido sunt aruncările şi imobilizările, care pot fi foarte periculoase, mai ales pentru persoanele care nu ştiu să cadă în siguranţă.

Gazda noastra va fi clubul Aikido Cavaler (www.cavaler-aikido.ro) iar antrenamentul va fi sustinut de Sensei Sabin Dumitrescu 2 dan.

Montaje relizate de Mihai Calmus

Galeria de mai jos contine fotografii realizare de Andrei Gemes, Radu Grozescu si Florin Opris.

Din varietatea artelor martiale japoneze traditionale cuprinse in termenul Budo, continentul european nu a cunoscut mai indeaproape decat: Ju-Jitsu, Judo,Karate, Kendo si Aikido. Aceasta arta martiala nipona este legata de numele lui Morihei Ueshiba.

Nascut in orasul Tanabe, in anul 1883, Morihei Ueshiba era un om mic de statura, firav, in contrast cu tatal sau, Yoroku Ueshiba, care era un barbat inalt, vestit pentru forta sa fizica.

Poate si ca o dorinta nemarturisita de a deveni asemenea tatului sau, inca din copilarie, cu o vointa de fier, Morihei Ueshiba s-a hotarat sa-si cladeasca un corp rezistent. Pentru aceasta a inceput sa se supuna la o serie de exercitii fizice care, abordate progresiv ca intensitate si durata, au facut ca la varsta de 20 de ani, in ciuda staturii sale mici, tanarul Morihei sa devina cu mult mai puternic decat un om obisnuit.

Tanarul Morihei Ueshiba nu a fost multumit de a deveni puternic numai din punct de vedere fizic si, ajutat de aceeasi tenacitate si vointa de fier a inceput sa se dedice studiului artelor martiale traditionale, vrand sa afle totul despre acestea. Si pentru atingerea acestui scop nu a cunoscut nici o clipa de odihna si liniste: la varsta de 18 ani lucra intr-un magazin din Tokyo, iar noaptea studia tehnicile de ju-jitsu ale scolii Hito-Ryu.

Primul sau profesor a fost Takusaburo Iozawa de la Kito-Jujitsu Ryu. Apoi studiaza, sub indrumarea lui Masakatsu Makai, tehnicile de sabie ale scolii Yagyu-Ryu, dobandind certificatul de maiestrie in anul 1908. Participa ca simplu soldat in razboiul ruso-japonez, unde se distinge prin rezistenta fizica deosebita, prin maiestrie in lupta, prin curaj si devotament fata de camarazii sai. Reintors in Japonia, studiaza sub indrumarea lui Sokaku Takeda tehnicile scolii Daito Jujitsu Ryu obtinand certificatul de maiestrie in anul 1910. De remarcat ca aceasta etapa in care Morihei Ueshiba l-a cunoscut si a studiat sub indrumarea lui Sokaku Takeda va fi unul dintre cele mai importante in elaborarea Aikido-ului. In Septembrie 1922 obtine de asemenea certificatul de maiestrie al scolii Sinkage Jujitsu Ryu, iar anii 1924-1925 sint anii in careMorihei Ueshiba se dedica studiului tehnicilor de lance. El a aprofundat un numar foarte mare de tehici de lupta, de deplasari, de schimbari si miscari ale corpului, precum si numeroase strategii de lupta.

In acelasi timp cu studiul vechilor tehnici ale scolilor de arte martiale, Morihei Ueshiba a cautat sa aprofundeze valorile culturale ale civilizatiei nipone, adancindu-se in studiul sistemelor de filozofie traditionale.

Ceea ce cauta el insa era mai mult decat o foarte buna deprindere de lupta.

“M-am consacrat studiului Budo – spune Morihei Ueshiba – de la varsta de 15 ani. I-am vizitat pe profesorii de scrima si de Ju-jutsu din diferite provincii. Am deprins repede secretele celor mai vechi scoli, dar nu am intalnit pe nimeni care sa ma invete esenta Budo-ului, care constituia scopul cautarilor mele spirituale”. Morihei Ueshiba avea sa descopere singur lucrul cautat cu atata ardoare. A fost un moment in care, asa cum povesteste el, a inteles ca: “Budo nu consta in a arunca cu putere adversarul la sol, ca el nu este un instrument pentru a conduce lumea la distrugeri prin arme. Adevaratul Budo este de a accepta spiritul Universului, de a mentine pacea in lume, de a proteja si de a pune in valoare tot ceea ce fiinteaza in natura, si in conformitate cu legile acesteia“.

In momentul in care aceasta intelegere a esentei Budo-ului a inceput sa se cristalizeze, ca un rezultat obiectiv al unei vaste experiente practice si teoretice, s-a nascut minunata arta martiala cunoscuta sub numele de Aikido.

O traducere literara a cuvantului AIKIDO ne releva urmatoarea definitie:Aikido este calea sau metoda (Do  ) pentru coordonarea sau armonizarea (Ai  ) capacitatilor umane fizice si psihice (Ki  ).

Aceasta arta martiala – Aikido – este un adevarat complex care integreaza traditia tehnicilor de auto-aparare izvorate din arta scrimei japoneze, a lancei, din Ju-jutsu, Aiki-jutsu, precum si a altor forme traditionale.

Arta martiala cunoscuta astazi sub numele de Aikido, de fapt, apare la prima vedere ca o metoda foarte dinamica si bogata in posibilitati strategice pentru o aparare eficace impotriva a numeroase atacuri violente. . Daca respira bine, daca atitudinile lui sunt naturale, fara nici o crispare, corpul sau va fi mai bine irigat de fluxul sanguin, iar el va dobandi un echilibru fizic perfect. El va putea atunci, fara sa foloseasca propria-i forta sa anticipeze miscarile de atac ale adversarului, sa le blocheze ori sa le pareze si sa-l proiecteze pe acesta, cu o mare rapiditate, dincolo de linia unui cerc al carui centru este propriul sauHara. Contra unui branci dat de adversar, apararea va consta deci intr-o miscare de rotire, iar impotriva unei smucirii inainte o “intrare“ in contraatac. De asemenea, in procedeele tehnice ale artei Aikido se face apel, indeosebi, la doua categorii de miscari, cele propui-zise “de control“ (katame-waza) si cele propiu-zise de proiectare a adversarului (nage-waza sau nage-no-kata). Este o metoda unica pentru o aparare eficienta impotriva oricarei forme sau tip de atac, adaptabila de asemenea impotriva unui singur agresor sau a mai multora. Este o disciplina a coordonarii, o forma de dezvoltare a fiintei umane avand, deci, o importanta functie educativa.

Sursa : Aikido,ro